SALATA DE URECHI DE LEMN CU OREZ CURRY

Today is China day!

Am facut-o si pe asta! Acum chiar ca nu mai am motive sa ies la restaurant :))

Salata de ciuperci chinezesti, cunoscute sub denumirea de “urechi de lemn” (pentru ca arata exact ca niste urechi si cresc pe scoarta copacilor) ramasese ultimul bastion pe care inca nu-l cucerisem. Dar, din fericire, am reusit sa achizitionez aceste ciuperci, ele vin uscate, si apoi se rehidrateaza. Salata poate fi conceputa in varianta raw-vegan. In cazul de fata, m-am jucat in tigaie doar vreo 10 minute, cat sa iasa sosul cat mai autentic.

Salata poate fi consumata calda sau rece, ea constituie ca atare un fel de mancare. Am simtit totusi nevoia de o garnitura, si am preparat un orez chinezesc cu curry.

Pentru aceasta minunata masa, pentru aproximativ 4 portii, aveti nevoie de:

OREZ CU CURRY:

• 150 g orez cu bobul lung;
• 150 g mazare fiarta;
• 100 g morcov tocat cubulete mici;
• 1 lgt amestec curry;
• 1 lgt turmeric pulbere (desi “curry” este un amestec care deja contine turmeric, am preferat sa adaug in plus pentru extra culoare si aroma, plus pentru calitatile digestive);
• sare dupa gust;
• 4 lg ulei pentru calit orezul;
• aprox 500 ml apa pentru fiert.

SALATA DE URECHI DE LEMN:

• ciuperci “urechi de lemn” uscate cca. 30 g (cam cat tineti in causul a doi pumni);
• 1 morcov dat pe razatoarea mare;
• 1 castravete (cca 10 cm) dat pe razatoarea mare;
• 4-5 catei usturoi, tocati marunt;
• 100 g muguri de bambus;
• 100 g muguri de fasole sau soia;
• 2 linguri seminte susan (optional);
• 3-4 lg sos de soia
• 150-200 ml apa pt sos
• 1 lgt amidon;
• 2 lg ulei (eventual ulei de susan).

SAU: daca nu aveti sos de soia, puteti improviza sosul din:

• 2 lgt otet;
• ½ lgt sare;
• 2 lgt zahar brun sau sirop agave;

Pasul 1: Orezul

Orezul chinezesc nu se lipeste niciodata, e intotdeauna servit “bob cu bob”. Unul dintre secrete este ca ei folosesc intotdeauna orez cu bobul lung. Daca veti folosi orezul traditional din bucataria romaneasca, cel cu bobul rotund, veti obtine inevitabil un pilaf.

Al doilea secret este ca orezul intotdeauna se inmoaie inainte de preparare. Se lasa in apa intre 30 minute si 2 ore, dar poate fi pus la inmuiat si de cu seara, e chiar cu atat mai bine. Inmuierea prealabila va scurta timpul de preparare.

Cel mai important secret pentru ca orezul sa nu se lipeasca este ca prima oara sa-l caliti putin in ulei, si abia apoi sa adaugati apa pentru fiert.

Pentru aceasta eu am folosit o tigaie tip wok, non-aderenta, inalta si cu capac. Am incins bine cam 4 linguri de ulei si am calit rapid orezul cam 2-3 minute, amestecand sa nu se prinda. Orezul absoarbe foarte rapid uleiul, astfel ca nu trebuie sa va faceti probleme ca va iesi prea uleios. Dupa ce orezul a tras uleiul, adaug apa pentru fiert (proportia e de aproximativ 1:4, adica pentru o parte orez, pun de 4 ori mai multa apa). O data cu apa adaug si sarea si condimentele. Tot acum pun si morcovul tocat. Daca mazarea este deja fiarta, o voi adauga mai aproape de sfarsit. Las tot acest amestec pe foc mai degraba mic, cu capac, cam 20 de minute, dupa care verific daca mai e nevoie de apa. La acest pas adaug si boabele de mazare, si acesta este singurul moment in care voi amesteca in tigaie.

Prin urmare al patrulea secret pentru orezul “bob cu bob” este sa nu-l amestecati de 10 ori, pentru ca se va face terci. Dar pentru a reusi acest lucru, este nevoie sa folositi un vas non-aderent (din teflon sau ceramica), si sa amestecati o singura data, cam cu 10 minute inainte de a-l stinge. Alta varianta ar fi sa gatiti orezul la cuptor, sa-l lasati sa fiarba in liniste intr-o tava inalta, fara ca sa mestecati deloc in el.

Lasam apoi orezul sa se odihneasca putin, stingem focul si punem capacul etans. Orezul va absorbi orice exces de apa si va ajunge la textura optima.

Pasul 2: Salata de urechi de lemn

Intre timp ne ocupam de ciuperci. Le-am lasat la inmuiat cam 30 minute – 1 ora, si am constatat ca si-au marit volumul cam de 4-5 ori fata de cum erau in starea uscata.

Intr-o tigaie inalta pun: 2 linguri de ulei la incins, apoi adaug urechile de lemn inmuiate, morcovul si castravetele ras, mugurii de bambus, mugurii de fasole sau soia, impreuna cu usturoiul tocat maruntel. Amestec o data, pun capacul, las focul mic, apoi prepar sosul, intr-un castron separat: 150-200ml apa, cele 3-4 linguri sos de soia (sau amestecul de sare, zahar, otet) si 1 lingurita de amidon, plus un praf de sare, desfac bine amidonul in apa, apoi torn amestecul omogen in tigaie peste urechi. Amestec din nou, (e nevoie sa ma misc rapid, pentru ca nu vreau sa “prajesc” nici morcovul nici castravetele, ele trebuie sa ramana crocante, “al dente”). Adaug si semintele de susan, mai amestec o data si sting focul, lasand totul sa stea inca vreo 10 minute cu capac, sa-si traga aromele si sa se racoreasca putin.

Se poate servi cu putin patrunjel verde tocat deasupra (gustul meu romanesc parca-mi cerea asta), dar cel mai important: incercati-va betisoarele! Cu orezul facut de voi si cu salata de urechi de lemn, este momentul oportun ca sa va “dati mana” pentru mancatul cu betisoarele chinezesti! Succes!