Delicii matinale raw: SALATA APERITIV DE BROCCOLI

Buna si voioasa dimineata! Pentru o energizare matinala completa, azi va propun o salata complet cruda, maxim de colorata si tot atat de gustoasa.

Ingredientele principale, intens colorate si pline de vitamine, vor fi asezonate cu adaos de proteina si cu un dressing delicios, fara de care salata n-ar mai fi la fel de vesela :)

Toate ingredientele sunt crude, vegetale, vom avea un aport de fibra din belsug, vitamina C, calciu si beneficii maxime pentru corp.

Ingrediente principale:

• broccoli: se aleg cateva buchetele frumoase, tinere, de un verde intens si promitator in ce priveste oferta de nutrienti :)
• ridichi: am folosit o legatura de ridichi rosii de primavara, pentru ca aveam nevoie si de radacini in salata noastra, si de un plus de culoare :)
• ardei gras rosu: pentru un plus de vitamina C si un mega-mix de culoare!

Buchetelele de broccoli se taie de pe tija principala, se clatesc sub jet intens de apa si, daca simtiti ca au nevoie de mai multa spalare, le puteti lasa vreo 15 minute intr-un castron in care ati amestecat aproximativ jumatate de cana de otet cu vreo doua cani de apa. Acest amestec va indeparta sau neutraliza eventualele pesticide care raman pe suprafata inflorescentelor de broccoli.

Se toaca apoi maruntel, maruntel, cam cat v-ar face placere sa le rontaiti. Puteti folosi un robot de bucatarie sau un chopper, insa eu am preferat sa le toc la mana, ca sa nu iasa chiar terci.

Completam cu ridichile proaspete, spalate si feliate finut si delicat.

Urmeaza ardeiul gras rosu, din care puteti folosi atat cat va place, si pe care-l puteti toca mai mic sau mai mare, dupa preferinte. Eu am fost intotdeauna lenesa la mestecat, asa ca le-am tocat pe toate marunt :)

Completam cu ingredientele “secundare”, nu ca n-ar fi importante pentru nutritia noastra, ci doar pentru ca sunt in cantitati mici, si va puteti juca cu ele dupa inspiratie.

Ingrediente secundare:

• 1-2 linguri miez seminte de canepa, pentru un adaos de proteina foarte usor asimilabila; (optional, puteti inlocui cu miez de nuca maruntit)
• 1 lingurita seminte de in, pentru aportul de acizi grasi Omega si pentru o buna digestie;
• 1 lingurita ierburi aromatice de Provence, pentru nuanta amaruie si pentru a facilita digerarea alimentelor crude. (“Ierburi de Provence” este un mix de ierburi cu nuanta amaruie, ce contine in proportii variabile: cimbru, rozmarin, cimbrisor, oregano, maghiran, busuioc.) Le puteti inlocui dupa preferinte, recomand in mod deosebit rozmarinul si cimbrul. Aceste ierburi au un efect deosebit pentru sanatatea ficatului si a rinichilor.

Urmeaza pasul fantastic, fara de care salata noastra n-ar fi la fel de gustoasa. Vom face un sos DE-LI-CIOS!

Ingrediente pentru dressing:

• 1 lingurita mustar (sau 1 lingurita seminte de mustar rasnite); ~antiinflamator pentru articulatii si oase!
• ½ lingurita tahina (pasta de susan, sau 1-2 lingurite de susan rasnit); ~aport de Calciu usor asimilabil!
• sucul de la ½ lamaie; ~aport nu doar de vitamina C, dar ne si ajuta sa digeram ingredientele de mai sus, si sa absorbim nutrientii in mod optim!
• 1-2 linguri ulei masline; ~acizi grasi, mai e nevoie sa povestesc despre sanatatea sistemului cardio-vascular?

Se amesteca toate pana la omogenizare si se linge lingurita cu pofta :)

Cam asa arata rezultatul final. Sincer, stiam de cu seara ce vreau sa mananc la micul dejun, asa ca le-am asamblat repede ingredientele, insa nici eu nu ma asteptam sa-mi placa atata. Ca deh, or fi sanatoase, dar de multe ori cruditatile au nevoie de un plus de ceva special care sa le faca si gustoase. Iar sosul acesta pentru dressing face toata treaba. Cred ca il voi folosi cu succes si la alte preparate, ca sos “dip” alaturi de bastonase de legume de exemplu.

Va urez pofta buna si lasati-va creativitatea sa va implineasca papilele gustative!

Daca ti-a placut aceasta reteta, impartaseste-o cu prietenii sau da-ne un LIKE!!

TORT DeMENT(A)

Nu stiu sincer cand si cum a iesit tortul asta, pentru ca l-am facut extrem de simplu si de rapid. Am avut asa o pofta “DeMenta”, drept pentru care am cumparat o caserola cu frunze proaspete de menta aromata, si nici una nici doua, m-am apucat sa le transform intr-un deliciu fin.

Mi-am dorit sa fie o reteta vegana integral raw, desigur fara zahar si fara gluten, cum v-am obisnuit, dar si cat mai simplu de preparat. Este un tort care se potriveste si pentru caldurile verii, datorita aromei racoritoare de menta si a unui strop de lamaie, dar si suficient de consistent pentru frigul iernii, datorita blatului crocant si a glazurii bogate.

Puteti folosi o forma de tort cu pereti detasabili (inel culinar), sau un vas din sticla transparenta.

Iata deci cei 3 pasi simpli pentru cele 3 straturi:

BLAT:

• curmale ½ cana, inmuiate in prealabil minim 2 ore;
• migdale 1 cana, inmuiate in prealabil minim 3 ore sau peste noapte
• daca doriti sa fie extra dulce, puteti adauga si 1 lingura indulcitor.

Ingredientele de mai sus se maruntesc uscat, fara lichid, intr-un procesator alimentar, astfel incat sa iasa un amestec crocant si foarte lipicios. Nu e nevoie sa iasa crema, e suficient doar ca migdalele sa fie zdrobite. Apreciati singuri cum va place textura, si aduceti compozitia lipicioasa de pe peretii blenderului cu lingura de cate ori e nevoie, ca sa se marunteasca uniform.

Compozitia astfel rezultata se asterne pe fundul vasului si se apasa bine cu o spatula, se niveleaza uniform. Acesta este blatul.

CREMA DE MENTA:

• caju 1 cana, inmuiat minim 2 ore
• frunze de menta proaspete  - o legatura – puneti doar frunzele, fara tije;
• apa ½ cana (minimul necesar pentru procesare in blender);
• zeama de la ½ lamaie (pentru o nota fresh acrisoara care sa combata dulceata nucilor caju);
• ulei de cocos (preferabil bio si nerafinat) ¼ cana – va ajuta la mentinerea in forma a cremei la rece;
• optional: spirulina pulbere ½ lingurita, pentru o culoare mai intens verzuie (nu modifica gustul)

Toate ingredientele de mai sus se pun in blender si se mixeaza pana iese o pasta foarte fina si omogena, apoi se toarna peste blatul crocant, se niveleaza uniform si se da obligatoriu la rece inainte de urmatorul pas minim 30 de minute, ca sa se intareasca putin crema (va ramane tot fina ca o spuma, insa vom putea turna deasupra glazura de ciocolata mai usor).

GLAZURA DE CIOCOLATA

• cacao (sau faina roscove) – 2 linguri cu varf;
• ulei de cocos nerafinat – ½ cana;
• indulcitor dupa gust, intre 1-2 lingurite si 1 lingura, in functie de ce ingredient folositi.

Uleiul de cocos trebuie sa fie topit pentru aceasta etapa (daca s-a intarit in borcan, scufundati borcanul intr-un vas cu apa calda timp de cateva minute). Se amesteca cele 3 ingrediente, uleiul, cacaoa si indulcitorul, pana se omogenizeaza complet, apoi se toarna peste stratul de crema anterior.

Pentru o intarire rapida si uniforma a glazurii recomand sa bagati din nou la rece tortul, glazura se va intari foarte repede.

Dupa ce s-au intarit toate straturile suficient, puteti scoate tortul din forma (daca ati folosit o forma cu pereti detasabili), sau puteti taia felii. Pentru ornat am folosit frunze proaspete de menta si caramel vegan (obtinut din curmale hidratate, un praf de sare, si o lingura de sirop de agave).

CIULAMA DE CIUPERCI (raw vegan)

Imi place iarna pentru ca... pot sa mananc ciulama de ciuperci dupa pofta inimii :)) Nu ca vara n-as putea, dar e o reteta asa de consistenta si de satioasa, incat parca se potriveste perfect zilelor reci de iarna.
Cred ca daca n-as fi facut-o cu mana mea, nu as fi stiut ce mananc, sau mai bine zis nu as fi stiut ca e raw-vegan. Nu, nu, gresit! E si mai buna decat cea clasica cu smantana si cu ciuperci fierte. Clar, reteta asta este preferata in fata variantei clasice. Si cum nu mai mancasem de cativa ani o ciulama "lacto", asta vegana mi-a prins asa de bine, ca m-am indragostit pe loc de ea. Si ca urmare am repetat reteta de vreo 3 ori, doar asa, de drag si pofta.

Deci, ca sa n-o mai lungesc, ca sigur deja salivati, iata ingredientele necesare:

• 1 castron de ciuperci champignon crude, spalate si curatate de pielita, maruntite dupa preferinte; (aprox 350 - 500g ciuperci);

BAIT pentru ciuperci din:

• minim 2 linguri otet;
• 2 lingurite sare;
• 2 linguri ulei;
• zeama de la ½ lamaie;
• 2-3 catei usturoi zdrobiti;
• optional: ½ lingura miere; 1-2 linguri sos de soia;
• eventual ceva apa.   

Prepararea:

Se inglobeaza toate ciupercile in acest bait, se lasa la marinat minim 3 ore sau peste noapte (preferabil), caz in care le punem in frigider.

Dupa ce ciupercile s-au inmuiat suficient si au luat gustul “ca si cum ar fi gatite”, se scot din bait, si se amesteca cu SOSUL DE USTUROI, descris in retetele de mai jos, sau cu o varianta de sos de aici.

Ciulamaua de ciuperci astfel obtinuta se asezoneaza de minune cu o mamaliguta calda!

SOS DE USTUROI DIN CAJU (raw-vegan)

• 1 cana caju inmuiat minim 2-3 ore;
• 4 catei usturoi;
• apa cat cuprinde pentru blender (aproximativ ½ cana);
• optional: o lingura de sos de soia (in acest caz NU mai adaugati sare suplimentar);
• sare, zeama de la ½ lamaie; piper; 2 linguri ulei masline.

Se dau toate la blender si gata!

SOS DE USTUROI DIN CAJU SI DOVLECEL, CU MARAR (raw-vegan)

• 1 cana caju inmuiat minim 2-3 ore;
• 1 dovlecel (eventual curatat de coaja, ca sa ramana sosul alb);
• 5-6 catei usturoi zdrobiti;
• 1 legatura marar tocat;
• o cana de apa pentru blender;
• sare, piper, zeama de la ½ lamaie.

Se dau toate la blender pana devin o pasta omogena, iar la final se adauga mararul tocat.

Aceste doua sosuri merg foarte bine pentru “ciulama”, sau pur si simplu ca sos “dip” pentru diverse snackuri, inclusiv cu cartofi prajiti clasici, chipsuri, nachos.

ENERGIZANT MATINAL / MORNING ENERGY BOOST

For English version scroll down

Pofta de verde la mine nu se termina niciodata.

Si daca toata vara mi-am facut de cap cu fructe, la caderea toamnei am inceput sa dau din colt in colt, deja fructele proaspete autohtone se imputineaza si eu raman cu pofta-n cui.

Despre “frunze verzi” insa, sau “iarba verde de acasa” nici sa nu mai vorbim...nu au fost suficient de lungi primavara si vara pentru ca si eu sa ma satur de salate si smoothie-uri din frunze proaspete.

Umbland astfel prin piata acum cateva zile, cu pofte verzi in gand, am dat peste o taraba cu spanac proaspat, pe care parca-l cautasem toata vara si nu-l gasisem. M-am lacomit si mi-am luat 2 kg, avand in gand ca macar un kg sa-l consum crud. Si repede.

Asa ca azi dimineata am insfacat 2 maini zdravene de frunze de spanac proaspat, clatite si tocate usor,

o banana coapta care astepta sa fie folosita in ceva bun, si un kiwi mare si copt bine, le-am indesat pe toate in blender, am adaugat o cana de lapte de migdale, doar cat sa aiba blenderul cu ce lucra, si am mixat pe turatie inalta timp de un minut, pana a iesit un smoothie verde delicios.

L-am baut asa de repede ca n-am mai apucat sa-l fotografiez si in pahar :) Parol ca a fost tare bun!

Mi-am luat pe ziua de azi portia de fier, potasiu, calciu si magneziu, plus ceva vitamina C. Sa tot incepi ziua asa!

My appetite for greens never ends.

And after indulging in fresh fruits all summer long, by the beginning of fall I started to grumble and covet... local fresh fruit are running short and I remain with my longing.

Not to even mention the “green leaves” and “green grass of home”...spring and summer have definitely not been long enough for me to feel satisfied enough with fresh leaves salads and smoothies.

And so, browsing around the market a couple of days ago, lusting for greens, I ran into a market stall with fresh spinach, as if I had been looking for it the whole summer and couldn't find it.

I got greedy and I bought about 4 pounds, having in mind to consume at least half of the quantity raw and fresh. And quickly.

So this morning I grabbed 2 handfuls of fresh spinach leaves, rinsed and slightly chopped, one ripe banana just waiting to be used in something tasty, and one ripe kiwi, threw them altogether into the blender, added just one cup of almond milk, just so the blender could swirl properly, and blended them for about one minute, until they became a green delicious smoothie.

I actually drank it so quickly that I never got the chance to even take a photo of it in the glass :) It was good and tasty, I swear it!

So I already had my portion of iron, potassium, calcium and magnesium, plus some extra vitamin C. Way to start your day!  

TORT CU CREMA DE AFINE SI TOPPING DE CAISE

Nu stiam ce va iesi, dar a iesit ...spirala aurie a vietii, pe un fond violet intens care sa trezeasca Chakra Coroana :))

Ca deh, afinele cica hranesc neuronii, ca sa nu mai vorbim despre cat de bine curata si vitaminizeaza intregul organism. (Pentru mai multe retete simple cu afine, click aici si aici ).

Iar crema de caise folosita ca topping este pura fantezie...usor acrisoara si gata sa ne trezeasca simturile cu nuanta ei intens portocalie (ma face sa ma gandesc la culoarea robei calugarilor buddhisti...dar oare calugarii buddhisti mananca asemenea bunatati?!?)

Aveam in frigider restul de pulpa de la laptele vegetal  facut cu o zi in urma, constand in fibra de migdale si de cocos, pe care stiam clar ca vreau sa o folosesc in blatul unui tort vegan, dar reteta completa inca nu se infiripase in minte.

(Curios cum, pe vremea cand mancam de toate, nu preparam torturi, decat poate extrem de rar, asa...de ziua mea, o data pe an, insa de cand cu regimul vegan, a face un tort sanatos mi se pare una dintre cele mai bune metode de a ma distra in bucatarie, stiind sigur ca o a mai fac si alti oameni fericiti. Mai ales ca, pe vremea asta torida, nu sunt nevoita sa aprind cuptorul, ci mai degraba sa deschid frigiderul :P .)

Sa trecem la detaliile tehnice, zic:

Pentru BLAT am folosit, deci:

• o cana plina de pulpa de migdale si cocos (alternativ puteti folosi faina de migdale uscata sau fulgi de cocos uscati),
• am adaugat aproximativ 3 linguri de stafide, inmuiate vreo ora inainte,
• inca vreo 2-3 linguri de indulcitor natural (eu am avut la dispozitie de data aceasta eritritol (2 linguri) si inulina din cicoare (1 lingura), dar puteti folosi orice aveti la indemana;
• si ulei de cocos bio, topit (era deja lichid, la temperatura camerei) – cam jumatate sau 2/3 de cana.

Compozitia pentru blat, intinsa in forma, gata de dat la rece.

Pe fundul tavii am pus hartie de copt, pentru a-mi usura extragerea ulterioara.

Date tehnice: am pus amestecul de migdale si cocos intr-un castron mare. Stafidele inmuiate si uleiul de cocos topit le-am mixat in blender pana ce n-a mai ramas nicio stafida intreaga. Rolul stafidelor este de a indulci si de a lega un pic blatul, iar al uleiului de cocos – in afara de aroma deosebita – de a inchega blatul, o data pus la frigider.

Am amestecat totul in castron, si indulcitorii, iar amestecul l-am presat intr-o tava cu diametrul de 21 cm, cat mai uniform, si l-am dat la rece.

Intre timp am pregatit compozitia pentru CREMA DE AFINE:

• ½ cana afine proaspete (puteti folosi, alternativ, si alte fructe colorate, preferabil scurse bine de zeama);
• ½ cana ulei de cocos bio, topit la temperatura camerei;
• 2-3 linguri fulgi de cocos uscati, pentru mai multa consistenta si textura;
• aproximativ 7-10 linguri caju crud (merge chiar si neinmuiat in prealabil), care va conferi o baza grasa si bogata cremei noastre, pe langa gustul apropiat de al smantanii dulci;
• indulcitor dupa preferinte aprox. 2-3 linguri;

Crema de afine, intr-o superba culoare extraterestra :))

(Plina de resveratrol adica :p )

Procedura: se pun toate in blender si se mixeaza pana iese o compozitie uniforma si cremoasa, fara bucati intregi. Culoarea exceptionala a afinelor da o nota absolut ireala acestui preparat, pe langa gustul fascinant, fin, dulce-acrisor.

Am scos apoi blatul din frigider, care intre timp s-a intarit, si am intins deasupra uniform aceasta crema. (i-am faut niste poze in stadiul asta, nu m-am putut abtine).

[Inainte de a spala blenderul de violetul afinelor, se linge bine fiecare strop de crema ramas, e o compozitie prea pretioasa pentru a fi aruncata! :) ]

In continuare se da iarasi la rece, de data asta chiar mai mult, minim jumatate de ora, pana se intareste un pic crema noastra.

Intre timp ne ocupam de stratul final, pe care il vizualizam a fi portocaliu intens, si il simteam a fi acrisor, insa nu aveam habar inca ce forma va lua. Mi-am zis ca e atat de spectaculos stratul de crema de afine, incat ar fi pacat sa-l acopar in intregime cu o alta crema, asa ca am optat pentru modelul din imagini...

Deci, pentru TOPPING am folosit:

• vreo 5-6 caise, dulci-acrisoare, (le-am pastrat cu tot cu coaja);
• 1 lingura amidon alimentar (alternativ il puteti inlocui cu agar daca doriti, cam o lingurita cu varf);
• 1-2 linguri zeama de lamaie, pentru a pastra culoarea curata si intensa a cremei, dar si pentru gustul acrisor stimulant;
• optional: maxim o lingura de indulcitor, sau deloc, cum va place (eu am adaugat o lingura de pulbere de lucuma, dar nu s-a simtit efectul in gustul final);
• apa doar cat sa cuprinda compozitia, cam ½ de cana.

Tehnica de preparare:

Caisele se taie maruntel, cu tot cu coaja (fara sambure desigur), si se mixeaza bine cu restul ingredientelor in blender, pana se formeaza o pasta fina. Din pacate pentru inchegarea amidonului a trebuit sa pun amestecul pe foc, dar n-a durat decat vreo 5 minute pana intregul amestec a capatat textura de jeleu. Daca doriti, puteti renunta la amidon, eventual puteti orna tortul simplu, cu felii de caise aranjate estetic.

Rezultatul final, dupa ce a stat la frigider inca vreo ora.

Crema rezultata am pus-o intr-un posh autohton (adica intr-o punga, careia i-am taiat un colt, si prin care am “stors” compozitia in forma dorita), iar rezultatul il vedeti in poze.

La final am ornat cu inca cateva afine ramase, pentru ca deh, ii lipsea “afina de pe tort”...

Per total, blatul are un gust aproximativ neutru, mai degraba sustine prin textura restul straturilor; crema de afine este deosebit de fina, ca o simfonie de catifea pentru simturi; iar toppingul acrisor de caise parca te trezeste la realitate si te face sa ceri inca o felie :)

O combinatie intr-adevar surprinzatoare pentru papilele gustative, dar dealtfel foarte satioasa, datorita continutului mare de fibre, dar si de grasimi naturale sanatoase din uleiul de cocos nerafinat.

Este sigur si pentru a-l servi copiilor, fara riscuri de a-i agita, dar desigur si adultilor, pentru ca e o varianta de dulce care nu ingrasa (decat in exces, hihi) si nici nu ridica indicele glicemic precum alte preparate clasice din comert.   

MILKSHAKE DE ZMEURA ~ pentru iepurasi :)) sau pofticiosi

Si iepurasii ar consuma...un milkshake de zmeura, atat e de bun! 

Aveti nevoie de:

• o cana de zmeura proaspata sau congelata;
• o cana de lapte vegetal  dupa preferinte

Blenduite si zdrobite pana rezulta un lichid parfumat si spumos. Se imparte, dupa caz, cu iepurasii, cu copilasii, sau cu pofticiosii :)

P.S.: Daca aveti cumva iepurasi adevarati pe langa casa, nu-i chinuti, s-ar putea ca zmeura sa nu faca parte din meniul lor :)) Incercati mai degraba cu o frunza de varza...

MILKSHAKE DE VISINE CU AFINE

Pentru ca mereu sunt in cautare de surse sanatoase de vitamine, am executat acest “milkshake” acrisor si intens colorat, pentru o sanatate de Fier!

• o cana de visine fara samburi;
• o cana de lapte vegetal ;
• o lingurita de pulbere bio de afine sau o lingura de afine proaspete.

Se amesteca in blender pana se omogenizeaza si se bea pe nerasuflate!

Despre afine se spune ca au capacitatea de a ajuta creierul sa creeze noi neuroni, ele contin un adevarat cocktail de vitamine (A, E, F, PP, complexul de vitamina B, C, K, mangan, antioxidanti , fibre si multe alte substante care tin la distanta bolile de orice fel, fiind in special recomandate in preventia cancerului) , iar visinele sunt bogate in vitamine C, E, fier, potasiu, fiind recomandate in preventia diabetului.  

MILKSHAKE DE COCOS CU VISINE

Se scot samburii de la o cantitate potrivita de visine, de exemplu pentru o cana de milkshake folosim jumatate de cana de visine fara samburi. Sau mai simplu, folositi visine congelate fara samburi.

Se adauga vreo 2-3 linguri fulgi de cocos, pentru aroma, textura, adaos de fibra, si aproximativ 300-400 ml apa plata (Apa plus fulgi  de cocos, mixati in blender = lapte de cocos (vedeti reteta completa de lapte vegetal aici ), doar ca pastram si fibra de aceasta data).

Se mixeaza in blender la turatie mare 1-2 minute, pana ce rezulta un amestec omogen si gustos. Se consuma imediat, cu incredere, pentru gustul extraordinar si continutul de vitamina C!

MILKSHAKE DE CHIA CU AFINE SAU COACAZE

Siii...eram intr-o dimineata calda de vara...si voiam un mic dejun fresh, dar consistent, si totusi racoritor, dar hranitor.

Asa ca am pus pe rand in blender, dupa cum mi-au iesit in cale:

• cateva afine (sau coacaze sau alte fructe de care va plac) – eu am adaugat si niste pulbere concentrata din afine, pentru un maxim de beneficii;
• lapte vegetal  cat cuprinde (vreo 400 ml s-a potrivit la mine);
• 1-2 linguri de chia, pentru continutul de proteina, vitamine si minerale;
• optional o lingura de indulcitor natural, cum ar fi sirop de agave sau de artar.

Pestisorii mei inoata veseli dupa un asemenea mic-dejun.

Dupa toate aparentele, mi-a placut atat de mult, incat am muscat putin si din cana :))

A rezultat un “milkshake” delicios, consistent, racoricios, si energizant pe deasupra. Recomand sa consumati chia ori de cate ori aveti nevoie de o doza de energie si de putere, aceste mici seminte fac minuni pentru starea noastra de bine, pentru digestie si pentru metabolism. Evitati insa sa le consumati chiar inainte de somn, intrucat ar putea sa va energizeze un picut cam mult.  

MILKSHAKE DE CAPSUNI CU BANANE

Preferata tuturor, aceasta bautura consistenta si aromata poate tine loc chiar de o masa, poate constitui un mic dejun ultra-rapid si sanatos, sau racorirea si desfatarea de dupa-amiaza.

 Datorita continutului de fier si vitamina C al capsunilor, si de potasiu, vitamina B6 si triptofan (stimulator al serotoninei) al bananelor, aceasta bautura poate constitui refacerea perfecta dupa o sedinta de fitness. Mai adaugati si beneficiile calciului din laptele vegetal de migdale, si aveti reteta completa. 

Veti avea nevoie de:

• o banana;
• o cana de capsuni proaspete;
• aproximativ 400 ml lapte vegetal  dupa preferinta voastra.

Mixati totul in blender pana devine o pasta omogena, apoi savurati cu incredere!

MILKSHAKE DE CAJU, CAPSUNI SI ZMEURA

V-ati prins deja, imi place milkshake-ul. De fapt, mi-au placut intotdeauna bauturile consistente, care nu doar te racoresc, dar pot tine loc si de o masa sau o gustare. Iar gustul bun este un bonus.

Pentru acest milkshake am folosit:

• aprox. 400 ml apa plata;
• aprox. 5 linguri caju crud; (cele doua impreuna formeaza un fel de frisca vegetala dulce);
• vreo 4 capsuni pierdute prin frigider si vreo 3 linguri de zmeura ramasa intr-un castron...tare bune au fost, atat de bune incat nu mai sunt :)), parca nici n-au fost...
• optional puteti suplimenta cu esenta de vanilie sau o lingura de indulcitor natural, desi sincer nu prea se simte nevoia...

S-au maruntit si s-au omogenizat bine in blender, pana ce a iesit un amestec destul de consistent si cu o aroma imbietoare. Se consuma cu nesat!

MILKSHAKE DE PEPENE GALBEN

Mai simplu si mai bun nu se poate!

Aruncati in blender cantitati aproximativ egale de lapte vegetal  dupa preferinta voastra si miez de pepene galben, mixati pana devine o compozitie omogena si asta-i tot! Savurati la maxim!

NE PLACE LAPTICUL! (reteta simpla de lapte vegetal facut acasa)

Am avut intotdeauna o usoara intoleranta la lactoza, si niciodata nu am fost un bautor de lapte de vaca din placere. Cumva, nu m-am putut niciodata obisnui cu gustul si mirosul, si nici cu continutul de grasime al laptelui animal. Mai degraba din placere decat de nevoie am descoperit laptele vegetal, de diverse sortimente, si bineinteles cel mai usor mi-a fost sa-l achizitionez de la magazin, gata facut, gata de servit.

Treptat insa, laptele vegetal de la magazin nu m-a mai satisfacut. Am inceput sa evit marcile comerciale, pe motiv de conservanti, indulcitori, excipienti pentru omogenizarea lichidului etc. Am inceput asadar sa-mi fac singura acasa laptele vegetal, mult mai sanatos.

Reteta pe care o scriu aici este, cum s-ar spune, universala, adica puteti folosi migdale, caju, nuci sau alune, seminte de orice fel care va plac. Mie imi place laptele mai consistent, astfel incat sa nu-i simt gustul apos. Daca insa vi se pare ca iese prea gras, il puteti fie dilua cu mai multa apa, sau puteti imputina cantitatea de seminte folosite.

Asadar, pentru aproximativ un litru de lapte vegetal, veti avea nevoie de:

• o cana de migdale/fulgi de cocos/alune etc..., pe care sa le puneti la inmuiat cu aproximativ 8 ore inainte. In cazul fulgilor de cocos, este suficient chiar si vreo 2 ore sa-i lasati, si apa in care s-au inmuiat o puteti folosi cu totul; in cazul migdalelor sau altor nuci si seminte, sugerez sa aruncati apa in care au stat la inmuiat;
• cateva curmale dulci, fara samburi, cam 4-5 pentru gustul meu, care vor da o nuanta usor dulceag-aromata lichidului; acestea este bine sa le inmuiati cam 2 ore inainte de prepararea laptelui, doar pentru a li se fragezi pulpa;
• aproximativ un litru de apa, preferabil plata sau filtrata.

Toate ingredientele de mai sus se arunca in blender si se mixeaza la turatie mare pana ce devine un lichid onctuos omogen. Eventual puteti incepe cu mai putina apa (de exemplu o cana de migdale si o cana de apa), adaugand pe parcurs restul de apa pana la omogenizarea completa.

Fiindca blenderul meu are putere mica si are deja lamele cam tocite, il las sa mixeze la turatie maxima cam 4-5 minute. Daca blenderul dvs este mai performant, s-ar putea sa fie suficient 1-2 minute.

In continuare veti avea nevoie sa strecurati amestecul, sa alegeti pulpa de lichid. Pentru asta eu folosesc o sita de plastic foarte deasa, prin care pasez cu lingura pana se scurge tot lichidul, iar pulpa o dau deoparte. Puteti folosi de asemenea o panza curata si deasa, sau un tifon pus in mai multe straturi (sau acele “pungi pentru lapte” pe care le puteti procura de la unele magazine naturiste, respectiv pungi din panza foarte deasa, special pentru scurs astfel de amestecuri).

Laptele il treceti intr-o sticla si il pastrati la frigider in medie cam doua zile (fiind complet natural, fara conservanti, nu va rezista prea mult, chiar si la rece, de aceea eu imi fac laptele in cantitati atat cat stiu ca o sa folosesc in maxim 2 zile). Pulpa scursa foarte bine se poate refolosi pentru blaturi de pajituri vegane (cum ar fi Tortul cu crema de afine si topping de caise), branzica vegana sau alte preparate dupa gustul dvs.

Reteta mea preferata este cea de lapte din migdale cu cocos, avand atat sursa de calciu atat de pretioasa din migdale, si esenta “yang”, cat si aroma deosebita a cocosului si textura onctuoasa.

Milkshake de capsuni cu banane

Acest amestec il folosesc pentru “milkshake-uri” sau “smoothie-uri” din fructe, cum ar fi cel cu afine (aici), sau capsuni si zmeura (aici), sau milkshake de pepene galben , sau bautura magica din catina , sau un milkshake de caju, capsuni si zmeura , sau un milkshake de capsuni cu banane , ori un milkshake de chia cu afine sau coacaze pentru un mic-dejun sanatos, ori un milkshake de cocos cu visine , ori un milkshake de visine cu afine  pentru o sanatate de fier...sau va puteti juca cu un milkshake de zmeura pentru copilasi, pofticiosi...sau iepurasi :)) o sursa simpla atat de minerale, cat si de vitamine, in cel mai gustos mod.  Il puteti de asemenea combina cu cacao sau pudra de roscove,  unt de arahide (precum in Milkshake-ul Nocciola ), indulcitor natural cum ar fi siropul de artar de exemplu, vanilie, sau alte versiuni de gust.

Milkshake Nocciola